Ce este E951 aspartam?
Aspartamul, cunoscut si sub denumirea de E951, este un indulcitor artificial utilizat pe scara larga in industria alimentara si a bauturilor racoritoare. Descoperit in 1965 de chimistul James M. Schlatter, aspartamul a fost aprobat pentru consum uman in 1981 de catre Administratia pentru Alimente si Medicamente (FDA) din Statele Unite. Indulcitorul este de aproximativ 200 de ori mai dulce decat zaharul, ceea ce il face o alternativa populara pentru scaderea aportului caloric in dietele hipocalorice.
Structura chimica a aspartamului este alcatuita din trei componente: acid aspartic, fenilalanina si o grupare metil. Cand este metabolizat in organism, aspartamul se descompune in aceste elemente, eliberand cantitati minore de metanol, un alcool simplu. Desi metanolul este toxic in doze mari, cantitatea generata din consumul de aspartam este considerata nedaunatoare pentru sanatatea umana.
**Dr. Lisa Lefferts**, un expert in siguranta alimentara de la Centrul pentru Stiinta in Interesul Publicului, mentioneaza ca, in ciuda controverselor, majoritatea studiilor stiintifice nu au gasit dovezi concludente care sa sugereze ca aspartamul ar fi daunator in dozele recomandate. In prezent, aspartamul este aprobat pentru utilizare in peste 100 de tari si este utilizat in mai mult de 6.000 de produse alimentare si bauturi.
Doze admise de aspartam
O preocupare majora privind utilizarea aspartamului este legata de doza zilnica admisibila (DZA), care este nivelul maxim de consum considerat sigur. Pentru aspartam, DZA este de 40 mg pe kilogram corp pe zi in Uniunea Europeana si 50 mg/kg corp/zi in Statele Unite. Acest lucru inseamna ca un adult de 70 kg poate consuma in siguranta pana la 2800 mg de aspartam pe zi conform reglementarilor UE.
Chiar si pentru cei care consuma produse indulcite cu aspartam in mod regulat, atingerea DZA este putin probabila. De exemplu, o doza tipica de aspartam intr-o bautura racoritoare este de aproximativ 180 mg per litru. Un adult ar trebui sa consume aproape 15 litri de bautura in decurs de o zi pentru a atinge nivelul maxim admis.
**Este important de retinut ca:**
- Fenilcetonuria (PKU) reprezinta o contraindicatie pentru consumul de aspartam, deoarece persoanele cu aceasta afectiune nu pot metaboliza corespunzator fenilalanina.
- Copiii si femeile insarcinate sunt, de asemenea, sfatuiti sa monitorizeze consumul de aspartam, desi studiile nu au aratat efecte adverse semnificative in aceste grupuri.
- Consumul moderat de aspartam, in limitele DZA, este considerat sigur pentru majoritatea populatiei.
- Monitorizarea aportului de indulcitori artificiali este recomandata pentru persoanele cu afectiuni metabolice sau alergii specifice.
- Consultarea specialistilor in nutritie sau medicali este intotdeauna recomandata in caz de incertitudini.
Riscuri asociate consumului de aspartam
Desi multe studii sustin siguranta aspartamului in dozele recomandate, exista si cateva riscuri potentiale care au fost subliniate de diverse cercetari. Printre aceste riscuri, cel mai frecvent mentionat este posibila legatura intre consumul de aspartam si anumite afectiuni neurologice sau cancer. Aceste afirmatii nu au fost insa confirmate in mod concludent in studiile stiintifice pe termen lung.
Un studiu italian realizat de Fundatia Ramazzini a declansat preocupari in 2005, sugerand o potentiala legatura intre aspartam si limfomul si leucemia la soareci. Totusi, evaluari ulterioare efectuate de autoritati precum Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) au concluzionat ca metodologia studiului a prezentat neajunsuri si ca dovezile nu sustin necesitatea modificarii reglementarilor existente privind aspartamul.
Alte riscuri sau efecte secundare posibile includ:
- Cefalee sau migrene in cazuri izolate.
- Afectari gastrointestinale cum ar fi balonarea si disconfortul abdominal.
- Potentiale reactii alergice la unele persoane.
- Schimbari de dispozitie raportate, dar nu dovedite stiintific in mod constant.
- Influenta asupra controlului glicemic in cazul diabetului, desi dovezile sunt limitate.
Dr. **Susan Swithers**, un specialist in psihologie si neurostiinte, a subliniat ca, desi aspartamul este considerat sigur pentru majoritatea populatiei, asocierea acestuia cu potentiale riscuri pentru sanatate poate fi legata mai degraba de comportamentele alimentare generale si nu de aspartamul in sine.
Alimente si produse care contin aspartam
Aspartamul este un ingredient comun in multe alimente si bauturi care pretind a fi sarace in calorii sau "fara zahar". Este utilizat in mod frecvent in produse precum:
**Bauturi racoritoare dietetice:**
- Cola dietetica si alte bauturi carbogazoase fara zahar.
- Cafea si ceai cu indulcitori servite in cantine si automate.
- Bauturi energizante care ofera o alternativa cu mai putine calorii.
- Suplimente sportive sub forma de pudra sau bautura.
- Mixuri de bauturi instant care ofera optiuni fara zahar.
**Produse alimentare:**
- Guma de mestecat fara zahar care foloseste aspartamul pentru a oferi dulceata.
- Produse lactate degresate sau cu continut redus de calorii, inclusiv iaurturi si deserturi.
- Pudra de gelatina si alte deserturi instant care sunt etichetate drept "fara zahar".
- Produse de patiserie dietetice precum prajituri si biscuiti cu continut scazut de calorii.
- Indulcitori de masa care sunt oferiti sub forma de tablete sau pliculete.
Mituri si conceptii gresite despre aspartam
Aspartamul este adesea subiectul unor mituri si conceptii gresite, multe dintre acestea fiind raspandite pe internet fara o baza stiintifica solida. Unul dintre miturile comune este ca aspartamul este toxic si poate cauza cancer, in ciuda faptului ca numeroase autoritati internationale de sanatate publica, inclusiv Organizatia Mondiala a Sanatatii, au confirmat siguranta sa in limitele dozei admise.
Alte mituri includ ideea ca aspartamul poate provoca boli neurologice precum Alzheimer sau Parkinson. Desi studiile pe termen lung nu au gasit dovezi care sa sustina aceste afirmatii, ele continua sa genereze ingrijorare in randul consumatorilor.
**Alte mituri frecvente despre aspartam:**
- Aspartamul cauzeaza cresterea in greutate desi este un indulcitor fara calorii.
- Aspartamul este mai daunator decat zaharul desi nu afecteaza nivelul glicemiei.
- Aspartamul afecteaza memoria si capacitatea de concentrare desi nu exista dovezi stiintifice clare.
- Aspartamul produce dependenta desi nu actioneaza asupra sistemului nervos central in mod similar cu substantele care genereaza dependenta.
- Aspartamul este interzis in anumite tari, desi este aprobat si utilizat pe scara larga la nivel global.
Recomandari pentru consumatorii de produse cu aspartam
Este esential ca consumatorii sa fie bine informati despre indulcitorii pe care ii consuma si sa ia decizii in cunostinta de cauza. In cazul aspartamului, intelegerea dozelor admise si a potentialelor riscuri poate ajuta la utilizarea acestuia in mod responsabil. Pentru cei care doresc sa includa aspartamul in dieta lor, cateva recomandari practice ar putea fi utile:
**Sugestii pentru un consum echilibrat de aspartam:**
- Citirea etichetelor produselor pentru a identifica continutul de aspartam.
- Monitorizarea cantitatilor consumate de produse indulcite artificial.
- Alternarea cu indulcitori naturali precum stevia sau mierea, daca este posibil.
- Consultarea unui nutritionist in cazul in care exista ingrijorari privind toleranta la aspartam.
- Evitarea exagerarilor si mentinerea unui consum variat si echilibrat.
Prin intelegerea corecta a aspartamului si a modului in care acesta poate fi inclus in dieta, consumatorii isi pot mentine un stil de viata sanatos si echilibrat fara a renunta la dulceata din alimentele si bauturile lor preferate. Este important sa se ia in considerare toate sursele de informare si sa se consulte specialisti in nutritie pentru a lua cele mai bune decizii pentru sanatatea individuala.
