În contextul încălzirii globale și al tranziției către o economie verde, Uniunea Europeană (UE) a introdus o măsură inovatoare pentru a combate emisiile de carbon și pentru a proteja industria europeană: Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism).
Această inițiativă reprezintă o componentă esențială a Pactului Verde European și a fost concepută pentru a asigura că importurile în UE respectă aceleași standarde de mediu impuse producătorilor din interiorul blocului comunitar.
Ce este CBAM?
CBAM este o taxă de ajustare la frontieră care vizează emisiile de carbon generate de produsele importate din afara UE. Această măsură are două scopuri principale:
- Reducerea riscului de relocare a producției
Fără CBAM, companiile din UE ar putea fi tentate să își mute operațiunile în țări cu reglementări mai puțin stricte privind emisiile de carbon, un fenomen cunoscut sub denumirea de „carbon leakage”.
Astfel, CBAM descurajează acest fenomen, obligând importatorii să plătească un preț pentru emisiile de carbon asociate produselor pe care le aduc pe piața europeană.
- Crearea unui mediu competitiv echitabil
Prin aplicarea unei taxe pe carbon asupra importurilor, CBAM urmărește să evite ca produsele din țări cu reglementări mai relaxate privind mediul să aibă un avantaj competitiv pe piața europeană.
Astfel, se asigură un teren de joc egal pentru toți actorii de pe piață, fie că sunt din interiorul sau din afara UE.
Contextul implementării CBAM
UE este un pionier global în lupta împotriva schimbărilor climatice, fiind primul bloc economic major care și-a propus să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ca parte a acestui efort, UE a implementat un sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS – Emissions Trading System), care impune limitări stricte asupra emisiilor de CO2 pentru sectoarele industriale majore.
Totuși, acest sistem, aplicabil doar în interiorul UE, a generat temeri privind competitivitatea industriei europene în raport cu producătorii din țări terțe, unde normele privind emisiile sunt mai puțin restrictive sau inexistente.
Pentru a aborda această problemă de actualitate, UE a propus CBAM în cadrul Pactului Verde European (European Green Deal). În iulie 2021, Comisia Europeană a publicat propunerea oficială pentru CBAM, iar în decembrie 2022 a fost convenită o înțelegere politică între Parlamentul European și statele membre ale UE privind implementarea sa.
Cum funcționează CBAM?
CBAM se aplică importurilor din sectoarele cu un risc ridicat de relocare a carbonului, precum:
- Produse din oțel și fier;
- Aluminiu;
- Ciment;
- Îngrășăminte;
- Electricitate.
Aceste sectoare sunt selectate datorită intensității lor ridicate de emisii de carbon și pentru că sunt esențiale pentru infrastructura și economia UE. Importatorii acestor produse vor trebui să cumpere „certificate CBAM” care reflectă prețul carbonului asociat cu emisiile de CO2 produse în fabricarea bunurilor importate.
Fiecare certificare va reflecta emisiile de CO2 generate pentru producerea fiecărei tone de material importat, iar prețul acestora va fi aliniat cu prețul carbonului stabilit de ETS-ul european.
În cazul în care țara de origine are deja un mecanism echivalent de tarifare a carbonului, suma pe care importatorii o vor plăti va fi ajustată pentru a evita o dublă taxare.
CBAM și ETS: diferențe și complementarități
CBAM funcționează în paralel cu ETS, însă există câteva diferențe majore între cele două mecanisme.
ETS se aplică doar companiilor din interiorul UE și impune limite directe asupra emisiilor de carbon, acestea fiind obligate să cumpere certificate pentru fiecare tonă de CO2 emisă. În schimb, CBAM se aplică importurilor și are ca scop asigurarea faptului că producătorii din afara UE respectă standardele similare de carbon.
De asemenea, ETS permite tranzacționarea certificatelor de emisii între companii, oferind astfel o flexibilitate în gestionarea emisiilor. Pe de altă parte, CBAM impune o taxă directă pe importuri, reflectând emisiile generate de producția fiecărui bun.
CBAM: beneficii și provocări
Implementarea CBAM aduce numeroase beneficii, dar și provocări atât pentru UE, cât și pentru partenerii săi comerciali.
Beneficii:
- Protejarea competitivității industriilor europene: CBAM asigură că toate companiile din UE nu sunt dezavantajate de standardele stricte de mediu impuse la nivel local, prevenind astfel relocarea producției în țări cu reglementări mai puțin stricte.
- Reducerea emisiilor globale de carbon: Prin stimularea țărilor terțe să își îmbunătățească standardele de mediu, CBAM contribuie la efortul global de reducere a emisiilor de carbon.
- Încurajarea tranziției la energii verzi: CBAM stimulează atât companiile europene, cât și cele din afara UE să adopte tehnologii mai curate și să reducă amprenta de carbon a proceselor lor de producție.
Provocări:
- Posibile tensiuni comerciale: CBAM ar putea declanșa dispute comerciale, mai ales cu țările care nu au adoptat încă măsuri similare privind tariful carbonului. Unele țări exportatoare ar putea considera CBAM o barieră comercială și ar putea reacționa prin măsuri protecționiste.
- Costuri administrative: Implementarea CBAM va implica costuri administrative semnificative atât pentru autoritățile vamale, cât și pentru companiile importatoare, care vor trebui să monitorizeze și să raporteze emisiile de carbon asociate produselor pe care le comercializează.
- Impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare: Țările cu economii în curs de dezvoltare, care depind de exporturile către UE, ar putea fi afectate negativ de CBAM, mai ales dacă nu au resursele necesare pentru a implementa tehnologii de reducere a emisiilor.
CBAM în context global
Mecanismul CBAM nu este doar o măsură izolată a UE, ci face parte dintr-un efort global mai amplu de a combate schimbările climatice. Deși este unic prin modul său de implementare, CBAM ar putea inspira alte economii majore să adopte măsuri similare.
De exemplu, Statele Unite au început să discute despre o politică de ajustare la frontieră pentru carbon, iar alte economii mari, precum Canada și Japonia, și-au exprimat interesul pentru măsuri de tarifare a carbonului.
Pe măsură ce UE implementează CBAM, este probabil ca alte economii să urmeze această direcție, ceea ce ar putea accelera tranziția globală către o economie cu emisii scăzute de carbon.
CBAM reprezintă o soluție inovatoare și ambițioasă pentru a combate emisiile de carbon și pentru a proteja competitivitatea industriei europene. Deși implementarea sa vine cu provocări semnificative, succesul CBAM ar putea redefini modul în care sunt reglementate emisiile de carbon la nivel global.
Uniunea Europeană își reafirmă astfel angajamentul de a juca un rol de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice și în crearea unei economii durabile pentru viitor.
